Dreptul la fericire

De la masa la care mã aflu, privesc amortitã cãtre mesele vecine. Chipuri placide, cu priviri pierdute în ecranele tabletelor, telefoanelor etc... Câte o pereche de ochi mai îndrãzneste când si când sã zâmbeascã dacã are norocul sã aibã cui...

Caut o fãrâmã de fericire...intr-un zâmbet, într-o mânã întinsã, în zulufii unui copil... De negãsit...

Hai, anule, du-te! Rostogoleste-te mai repede spre mâine! Poate acolo am mai mult noroc!

Si, daca n-o fi sã fie nici mâine, asta e! Poate poimâine, poate anul celãlalt, poate în altã galaxie... Dreptul la fericire îl avem cu totii. Datoria noastra e doar sã o cãutãm! Si, când o gãsim, sã stim sã o recunoastem si sã o apucãm cu ambele mâini. Si, mai ales, cu sufletul...

Si sã n-o lãsãm sã plece...

În Ajun

E iarnã (stiu cã e cea mai banalã introducere, pentru care mi-ar fi bãtut obrazul toti profesorii mei de literaturã). Dar e o iarnã atât de atipicã, încât simt nevoia sã o confirm scriptic. Azi, venind spre casã, am avut sentimentul cã e Paste. Mi s-a pãrut nefiresc sã ascult colinde... Doar mirosul specific de fum de lemn si bruma de chiciurã ce-a dantelat stresinile caselor încearcã sã mã convingã cã mã însel. Si, pentru scurt timp, chiar reusesc!

Lumea se agitã ca în fiecare an, în perioada asta. Cadouri, mâncare multã, nevoia de a fi generos, îmbrãcatã în diverse straie... Luminite îmbinate cu stil sau, de cele mai multe ori, fãrã, pe case mici, cochete, usor depresive sau pe ditamai casele (dupã sufletul si buzunarul proprietarului). Programe Tv care abundã în filme tematice, siropoase care încearcã sã ne inducã ideea miracolului etern. Telefoane blocate de mesaje bine intentionate, cumpãrate, din lipsã de inspiratie, pe câtiva centi. Pentru un simplu "Crãciun linistit!", versuri pline de evlavie sau asa-zis umor...

Lumeeee!!! Trezeste-te!!!

Craciunul ar trebui sa fie altceva! Craciunul ar trebui sa fie despre liniste si despre iubire. Despre linistea aia pe care o simti cand omul iubit te priveste si stii ca nu priveste prin tine, ci la tine, pana in adâncul sufletului tãu (indiferent cât de adânc trebuie sã sape). Linistea care se asterne când toatã lumea doarme si gasesti si tu bratele in care sa adormi, fãrã sã te temi cã în câteva minute te va trezi un cosmar. Iubirea care simti ca, neoferitã în cantitati rezonabile, v-ar face bucãti pe amândoi. Prea putinã, ar fi rusinoasã. Un pic prea multã ar ucide. Iubirea pe care o simti când privesti bradul pe care sufletul tãu pereche l-a împodobit pentru tine. Iubirea care strãluceste în ochii omului iubit când îti cântã un colind, chiar dacã nu stie versurile. Iubirea pe care prelungirea ta fizicã si spiritualã, copiii tãi, ti-o oferã cu sau fãrå respect...

În fine, ar mai fi multe de spus despre adevãratul spirit al Crãciunului dar mi-e teamã sã nu supãr mai mult decât am fãcut-o deja! Pânã la urmã, simtiti Crãciunul cum doriti! Trãiti-l asa cum credeti de cuviintã! Dar nu uitati sã îl condimentati cu un strop de dragoste! Opriti-va  o clipã si savurati linistea! Si priviti cerul in noaptea asta! Si puneti-va o dorintã!

Care-i treaba cu ... RESPECTUL?

Vine ieri Mara din parc. La intrarea in casa, o aud spunandu-i Domnicai, doamna care o ingrijeste, in lipsa mea, cu drag si rabdare:

- M-am saturat sa nu ma respecti! Nimeni nu ma respecta in casa asta!

Intrigata, incep sa o descos:

- Cum adica, Mara, sa te respecte Domnica? Ce nu face, ca sa o acuzi de lipsa de respect?

-Pai, nu face nimic din ce o rog! Nu ma lasa sa tip la ea, nu ma lasa sa alerg cu baietii, imi pune mereu caciula pe cap si ma incheie la haina! Nu ma respecta deloc! Si nici tu nu ma respecti! Nimeni nu ma respecta, de fapt, in casa asta!

Hopa...

- Eu nu te respect, Mara? Si ce-ar trebui sa fac pentru a te simti respectata?

Cu ochii stralucind la intrezarirea oportunitatii:

- In primul rand, sa dormi cu mine. Apoi sa imi faci in fiecare seara baie cu bulbuci. Din-aia cu ciocolata! S-apoi sa-mi dai sa mananc muuulte cereale! Si, cand vreau sa ma joc (adica mereu), sa te joci cu mine!

Am luat-o in brate, am strans-o tare si i-am promis ca, incepand de azi, ma voi stradui sa o respect cat pot eu de bine!