Urasc matematica. Cu atat mai mult cu cat o simt la fiecare pas suflandu-mi in viata. Fericirea pare de neatins. Iubirea costa dureros de mult. Linistea se castiga cu greu. Toate starile de bine sunt cuantificabile. E totul atat de matematic...
Scoate viata la taraba ce vrei si ce nu vrei: bucurii la pret rezonabil, cate-o drama la pret de nimic. Ne targuim, indrazneti dar acceptam, in final, oferta. N-avem incotro. Platim pretul, primim ce pare ca ne dorim si pornim spre casa cu speranta ca sacosa ne e plina cu ce trebuie. Uneori dam gres in asemenea hal incat nici cel mai mare tomberon nu-i suficient de incapator pentru a adaposti ce-am carat de la piata.
Am vrut si eu, asemeni voua tuturor, putina iubire (hai, recunosc, putin mai multa...). Nefiind un bun negociator, am primit-o la un pret destul de piperat. S-a lasat cu lacrimi multe, dureri de nebanuit si dezamagire cat cuprinde. N-a fost sa fie. Poate in alta viata, la alta taraba...
Am pornit in cautarea libertatii. Am gasit-o ascunsa printre cateva legaturi de amor nebun si cuvinte frumoase. Am apucat-o cu ambele maini. O mai vanau cateva perechi de ochi. N-am intrebat cat costa. N-aveam niciun ban in buzunar. Am luat-o pe datorie. Mi-a dat-o viata. Zambind. Stia zambetul ei ce stia. Doamne, cat s-a mai distrat viata pe seama mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu